Subiectul vederii la animale

Sunteți pe pagina 1din 11 Căutați în document Lumea văzută prin ochii animalelor Structura şi funcţiile aparatului vizual Aparatul vizual, cel mai important organ de simţ, informează sistemul nervos central asupra tuturor modificărilor care au loc în mediul înconjurător.

Funcţionează pe principiul sistemul cibernetic, adică are în exterior globul ocular numit şi "aparat de luat vederi", apoi căi de transmisie a mesajului şi centri corticali de interpretare a imaginii.

Globul ocular este în general de formă sferică şi are o structură formată din trei membrane: - Membrana externă, numită sclerotica, de culoare albă sidefie, fibroasă şi rezistentă, inextensibilă la adult, dar uşor extensibilă în prima copilărie, este numită şi scoica sclerală, deoarece menţine forma globului ocular şi a fost asemuită cu sistemul osos din alte părţi ale organismului.

viziunea minus 4 este câte dioptrii cum să mențineți vederea în diabet

Este formată din fibre conjunctive-elastice, împletite în patru straturi, în sistem de reţea de balon, care îi dă rezistenţa şi starea opacă, netransparentă. Aceste fibre iau naştere prin secretarea de substanţe colagene şi mucopolizaharizi a unor celule numite fibrocite. Dacă genetic aceste celule nu au mesaj normal de sintetizare a acestor substanţe, apar fibre cu rezistenţă redusă, care prin presiunea conţi- nutului globului ocular se alungesc sau îşi modifică forma, putând să ducă la tulburări de refracţie cum este miopia, astigmatismul, cheratoconul.

Rolul fiziologic al scleroticei este de a proteja celelalte componente oculare. Această zonă este numită corneea transparentă, prin care pătrunde lumina, excitantul specific al ochiului. Corneea poate fi asemuită cu geamul unei încăperi.

Corneea are principalul rol optic de a permite pătrunderea radiaţiilor luminoase şi, prin puterea ei de refracţie de subiectul vederii la animale de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retină. Uveea anterioară cuprinde la rândul ei două elemente: corpul ciliar şi irisul. Corpul ciliar este format de muşchii ciliari şi procesele ciliare.

Încărcat de

Muşchii ciliari sunt netezi, nesupuşi voinţei şi funcţionează reflex, având legături foarte fine cu lentila cristaliniană transparentă. Îndeplinesc cea mai importantă funcţie optică oculară şi anume punerea la punct a imaginii pe care o fixăm de la orice distanţă.

Aceasta este funcţia de acomodaţie subiectul vederii la animale, necesară unei vederi clare subiectul vederii la animale privirea de la orice distanţă dorim.

Muşchii acţionează prin contracţie sau relaxare asupra cristalinului.

Account Options

Procesele ciliare, bogat vascularizate, secretă umoarea apoasă necesară menţinerii presiunii normale intraoculare, precum şi nutriţiei formaţiunilor care nu au vase, cum sunt corneea şi cristalinul. Irisul, membrana diafragmatică situată vertical în faţa cristalinului este colorată diferit de la subiect la subiect, de la rasă la rasă. Central, irisul are un orificiu numit pupilă. Pupila îşi poate micşora sau mări diametrul în raport cu lumina din mediul exterior, având în mod reflex rolul de a doza cantitatea de lumină ce pătrunde în interiorul ochiului până la retină.

Coroida conţine şi un pigment, care realizează aşa numita cameră obscură a ochiului.

viziune alb-negru de ce scrisori din tabelul de testare a ochilor

La acest nivel se face transformarea radiaţiei luminoase în energie electrică, care transmite mesajul vizual la scoarţa cerebrală. Conurile şi bastonaşele sunt neuronii cei mai importanţi, care conţin substanţele fotosensibile şi anume iodopsina şi rodopsina, substanţe care au în compoziţia lor ca element esenţial vitamina A.

Conurile sunt aşezate în centrul fundului de ochi în zona numită macula optică pata optică.

Calculatorul vă strică vederea tulburare de vedere, nespecificată

Există în general până la aproximativ de celule, care se ocupă cu perceperea formei elementelor fixate simţul formelor şi cu distingerea luminii monocromatice, deci a culorilor simţul cromatic. Bastonaşele sunt cu aproximaţie în număr de peste elemente şi au proprietatea de a sesiza intensităţi de lumină din ce în ce mai reduse, adică subiectul vederii la animale orientarea în lumina redusă, în întuneric simţul luminos. Excitantul specific al acestor celule neuroni este radiaţia electromagnetică, adică lumina compusă albă, formată din particule foarte fine numite fotoni sau cuante de lumină.

Cuantele de lumină pătrund în ochi prin mediile transparente şi refringente, cum sunt corneea, umoarea apoasă, cristalinul şi corpul vitros. Ajunse la conuri şi bastonaşe, determină un microbombardament, deoarece au masă şi viteză, rupând molecula de substanţă fotosensibilă iodopsina şi rodopsina. Are loc o transformare fotofizicochimică, ce se face subiectul vederii la animale rezonanţă paramagnetică şi electronii sunt aruncaţi pe orbite externe, determinând o diferenţă de potenţial.

Această diferenţă de potenţial se transmite prin ceilalţi neuroni celule bipolare şi ganglionareprin nervii optici şi căile optice până la scoarţa cerebrală, unde se formează imaginea prin mecanism psihic.

Această proprietate piezoelectronică a neuronilor retinieni dă posibilitatea transformării luminii în energie electrică, care duce mesajul vizual la scoarţa cerebrală. Deci imaginea vizuală, aşa cum înfăţişează tot ce fixăm din mediul extern, este completă şi se formează intr-o subiectul vederii la animale optică mediile transparente şi refringenteuna fiziologică mecanismele petrecute în neuronii retinieni şi o etapă psihică interpretarea mesajului în scoarţa cerebrală.

Componenta optică oculară, formată din corneea transparentă, situată în polul anterior al globului ocular şi refringentă cu o putere de 40 de dioptrii, poate să dirijeze razele luminoase sosite la ea. Umoarea apoasă care este numai transparentă, se află în spatele corneei, în aşa numita cameră anterioară a ochiului, care din punct de vedere optic nu are decât să conducă razele luminoase.

ce este viziunea 0 1 Vreau să-mi îmbunătățesc viziunea

Al treilea element şi foarte important este lentila cristaliană convexă, transparentă, şi refringentă de 20 de dioptrii. Această lentilă este legată prin fibre foarte fine zonula Zinn de muşchii ciliari.

Interesant pe net. Simțurile animalelor

Cristalinul este situat în spatele irisului şi are posibilitatea prin contracţia reflexă a muşchiului ciliar fie să-şi crească refrigenţa se bombează permiţând vederea de aproape, fie să-şi scadă refringenţa se turteştepermiţând vederea la distanţă. Această proprietate este acomodaţia vizuală, care ne permite să vedem clar de la orice distanţă privim. În spatele cristalinului şi deci în restul conţinutului ocular se află corpul vitros sau umoarea sticloasă element transparent, graţie unui edificiu chimic colagenic cu o structură foarte fină, lipsită de orice alt element structural şi mai ales de vase.

Rolul corpului vitros este de a permite razelor să ajungă la neuronii retinieni.

Vederea Animalelor | PDF

Anexele globului ocular. Ca să funcţioneze în condiţii bune, globul ocular sau aparatul de luat vederi are aparate ajutătoare sau anexele. Orbita este o cavitate de formă piramidală, patruunghiulară, cu vârful îndreptat posterior şi uşor oblic din afară înăuntru.

UIMITOR! Așa ANIMALE GRASE Încă Nu ați văzut! TOP 7

La vârf se află gaura optică, pe unde pătrunde nervul optic în craniu şi trece în creier prin căile optice. Baza acestei piramide se află anterior la nivelul feţei, de o parte şi de alta a liniei mediane a craniului.

Pe baza orbitei este aşezat globul ocular, iar în rest orbita conţine cei 6 muşchi extrinseci care determină mişcările ochiului, vase, nervi şi ţesut adipos grăsos.

A doua anexă importantă sunt cele două pleoape formaţiuni cutaneo-musculo-membranoase, care protejează globul ocular împotriva agresiunilor praf, subiectul vederii la animale, corpi străini etc. Aparatul lacrimal este anexa necesară lubrefierii corneei şi conjunctivei prin secreţia lacrimilor, care participă şi la unele schimburi nutritive şi la oxigenarea polului anterior al ochiului.

Lacrimile conţin şi o substanţă numită lizozim, care este un bacteriostatic ce menţine echilibrul bacteriologic la polul anterior al ochiului. Este o membrană bogat vascularizată şi inervată, care protejează globul ocular contra oricărui corp străin, praf, fum etc. Muşchii extrinseci ai ochiului sunt 4 drepţi superior, inferior şi externi şi 2 muşchi oblici, care toţi participă la mişcările ochilor.

Ochiul astfel organizat, transmite prin nervul optic mesajul de la retină prin căile optice, care se încrucişează parţial în chiasma optică şi trec în bandeletele optice, corpii geniculaţi extern, apoi în radiaţiile optice, care se termină în viziune verticală ce este cerebrală în scizura calcarină în zonele 17, 18, 19 Brodmann.

Ochiul omenesc nu e singurul fel de ochi.

  1. A short summary of this paper 36 Full PDFs related to this paper Read Paper Download Ochiul — aparat optic Anatomia şi structura ochiului Globul ocular este organul ce asigură funcţia vizuală, fiind un organ neuro- senzorial, cu formă sferică.
  2. Dezvoltarea vederii binoculare la adulți
  3. Он недоверчиво смотрел на взрослых и задавался вопросом, как это они могли развиться из этих вот удивительных существ, которые, казалось, большую часть жизни проводят в своем собственном замкнутом мирке.
  4. (DOC) Anatomia si structura ochiului | Simona Jacota - schneiderturm.ro

Ochii aproape tuturor vertebratelor sunt în esenţa la fel cu ochiul omenesc. Însă la animalele inferioare găsim multe alte feluri de ochi: în formă de pete sau cavităţi sensibile, precum şi alte organe mai puţin sensibile.

La nevertebrate găsim însa un alt tip foarte dezvoltat de ochi, ochiul compus, al insectelor. Cele mai multe insecte care au subiectul vederii la animale mari compuşi subiectul vederii la animale în plus şi ochi mai simpli.

Analizatorul vizual este ansamblul morfofuncţional prin care se formează şi se analizează senzaţiile luminoase. Corneea, umoarea apoasă, cristalinul, umoarea sticloasă sunt medii transparente cu o consistenţa diferită, ceea ce conferă variate grade de refracţie şi realizează în ansamblu un sistem dioptric adecvat formării imaginii pe subiectul vederii la animale în repaus acest sistem dioptric are aproximativ 60 dioptrii.

Numim câmp vizual porţiunea din spaţiu care poate fi văzută de un ochi ce are o poziţie fixă, toate punctele din acest spaţiu putând fi vizbile în acelaşi timp.

Mărimea spaţiului perceput de ochi în asemenea condiţii este determinată de posibilitatea vizuală a periferiei retinei. Răspândirea elementelor receptoare din retină, sensibile la excitaţiile luminii albe si ale culorilor, nu este aceeaşi, fapt care determină variaţii ale suprafeţei câmpului vizual pentru alb şi pentru diferite culori. Deşi vedem cu doi ochi, senzaţia vizuala este unică, datorită faptului că imaginile retiniene pentru un obiect se realizează în arii retiniene simetrice ale celor doi ochi, de la care impulsurile nervoase converg central în aceeaşi arie corticală.

Ariile retiniene situate pe aceeaşi parte dreaptă sau stangă sunt simetrice, spre exemplu, aria retiniană subiectul vederii la animale dreapta a celor doi ochi corespunde cu aria retiniană temporală a ochiului drept şi cu aria retiniană nazală a ochiului stâng.

Senzaţia de mişcare se produce în condiţii diferite după cum ochiul: -percepe deplasarea unui mobil când poziţia sa este fixă şi imaginea se deplaseaza pe retină; -când ochiul urmăreşte mobilul în deplasare atunci senzaţia de mişcare depinde de reflexele cu punct de plecare în muşchii oculomotori, determinate de modificările de orientare ale ochilor.

În lumea animalelor sunt trei feluri în care ochiul este integrat în corp: -ochi incluşi în corp, ca în cazul artropodelor, unde nu este nici o mişcare relativă între ochi şi corp; -ochi incluşi în corp, cu lăţimea cordului optic redusă, permiţând un grad de libertate unghiulară; -ochiul chordata, cu o mai redusă legătură optică, permiţând o libertate unghiulara de două grade.

Vederea subiectul vederii la animale implică simţurile unor specii —părţi specifice ale spectrului electromagnetic.

Rezultate căutare

În ochiul uman lumina este tradusă de celule receptoare ce conţin pigmentul vizual Rhodospin. La nivel micromolecular un foton loveşte o moleculă de Rhodospin, care este excitat la un nivel de energie mai înalt şi vibrează mai puternic. Aceasta duce la căderea Rhodospinului în retinol din vitamina A şi opsinapoi ducând la închiderea unui canal de ioni şi la generarea unui semnal electric, trimis apoi pe nervul optic pentru a fi procesat de creier.

Acest proces de transformare chimică din fotoni în energie electrică este comun în lumea animală.

Formarea imaginii[ modificare modificare sursă ] În cazul ochiului emetrop vederea normalăimaginea se formează pe retină. Pentru ca razele de lumină să se poată focaliza, acestea trebuie să se refracte.

Ochiul a evoluat independent şi într-un lung şir de forme. Chiar şi cele mai primitive forme de viaţă prezintă 43 sensibilitate la iradiere. De exemplu, planaria foloseşte un şir curbat de celule fotoreceptoare, de-a lungul fiecărei părţi a corpului, alături de încă un şir de celule, formând o barieră. De la simple pete sensibile, senzorii vizuali mai complecşi au evoluat până la ochiul compus format din ommadium şi ochiul complex subdivizat, folosit de animalele cu retina directă sau inversă, ordinul mollusca şi respectiv chordata.

Este dificil de explicat forma structurii ochiului fiecărei specii. Evoluţia ochiului apare în tandem şi este influenţată de caracteristicile psihologice ale animalului. Tipul de sistem vizual folosit este strâns legat de mediul de viaţă al animalului şi de mobilitatea acestuia Cum văd animalele lumea? Vederea lor este asemănătoare cu a noastră?

Meniu de navigare

Toate animalele văd prin captarea razelor de lumină, şi deşi, pentru o gorilă noi părem foarte diferiţi, ochii noştrii captează lumina într-un mod asemănător. Dar pentru amândoi, imaginea captată pe retina sensibilă la undele de lumină, nu este imaginea percepută de creier.

Este cu capul în jos şi doar centrul arată vreun detaliu relevant. Pe retină, această porţiune conţine o mare concentraţie de celule sensibile la lumină.

viziune 25 hipermetropie dublarea vederii

Culoarea şi definirea lipsa diagnosticului de vedere sunt concentrate în acest punct. Creierul, nu numai că învârte imaginea, dar umple şi informaţiile lipsă. Ca şi creierul nostru, creierul unei gorile are un rol în aprecierea distanţei.

Mamifere de sub apa - schneiderturm.ro

Ochiul drept are o vedere puţin diferită de cea a ochiului stâng. Din doua imagini diferite creierul construieşte o imagine tridimensională, iar prin aprecierea distanţei aceasta devine precisă. Creierul este implicat în vederea tuturor animalelor, dar departe subiectul vederii la animale rudele noastre apropiate putem doar să ghicim modul în care se formează imaginea în final.

Ochii graureului sunt mult mai mobili decât ai noştrii. Imaginile văzute de cei doi ochi se deportează.

Ciorapi Interesant pe net. Simțurile animalelor Acestea sunt organele vederii, auzului, mirosului, gustului, atingerii, constând din celule nervoase sensibile receptor și structuri auxiliare. Percepând și analizând inițial diverse iritații primite de organism din exterior și mediu internorganele de simț transmit aceste informații creierului, unde apare senzația corespunzătoare - vizuală, auditivă etc.

Ochii se concentrează pentru a căuta hrana şi subiectul vederii la animale depărteaza pentru a zări prădatorii. La fel ca alţi prădători, ochii graurelui sunt plasaţi de-o parte şi alta a capului pentru a oferi o imagine panoramică. Mişcările ochilor ajută la concentrare. Nici un animal nu are o vedere mai amplă ca a ciocănitoarei. Fără să-şi mişte ochii poate vedea chiar şi in spatele ei.

Ochii, plasaţi central de-o parte şi de alta a capului, oferă o vedere de jur-imprejur. Cu această viziune de a lumii, ciocănitoarea camuflată nu are nevoie să se mişte. Caii au ochi proeminenţi, aşezaţi separat pe fiecare parte a feţei, văzând aproape în întregime în jurul corpului, cu unul sau cu celălalt ochi, detectând pericolul. Totuşi, poziţia ochilor este o problemă deoarece ei nu pot vedea în spate sau direct subiectul vederii la animale faţă, imaginile fiind receptate separat şi creându-se astfel un loc gol.

Forma ovală a unei pupile de cal ajută la percepţia largă a imaginii, deşi nu poate judeca distanţa decât dacă este direct în faţa sa. Acesta este un exemplu de vedere monoculară, adică fiecare ochi vede o imagine diferită.

Pentru a observa pericolul. Ochii unui prădător sunt orientaţi înainte şi se concentrează la imaginea din faţa lui. Vederea unei vulpi este mai îngustă, dar nu are motive să se teama de pericolul din spatele ei.

Bine ați venit la Scribd!

Ca multe mamifere, vulpea, are o vedere colorată limitată. Poate fi atât miopie, cât și hipermetropie, ca şi noi, vede detaliile doar în centrul ochiului, creierul completând restul.

În plus pisicile au o membrană strălucitoare în spatele ochilor subiectul vederii la animale tapetum lucidum, care le ajută să reflecte lumina înapoi prin retină, astfel văzând foarte bine în lumina slabă. Totuşi ele nu pot vedea în întuneric total. Ochii pisicilor au mai multe bastonaşe şi mai puţine conuri decât noi, însemnând că în timp ce noi avem o percepţie mai bună a culorilor ele pot detecta mişcarea mai bine.

Însa ele nu pot vedea obiectele apropiate foarte bine. Totuşi percep culorile: auriu, verde, portocaliu, galben, albastru, violet.