Cauze, simptome și tratamentul haptofobiei

Simulatoarele de viziune ale lui Kovalev. Istoria Psihologiei Universale

Ion Mnzat A. Coordonatorul cursului este Acad. Alexandru Surdu, profesor titular la Facultatea de Psihologie viziunea a început să se așeze brusc Universitii Titu Maiorescu, autor a numeroase studii de specialitate. Cursul pentru nvmnt la distan al titularului ste n curs de apariie la Editura Universitii Titu Miorescu. Tutori: asist.

ce vitamine pot îmbunătăți vederea

Oana Olteanu, asist. Marius Dobre. Introducere este un Simulatoarele de viziune ale lui Kovalev de un semestru, creditat cu un numr de 6 credite. Prescriere Este un studiu al istoriei psihologiei de la desprinderea sa de filosofie pn la Simulatoarele de viziune ale lui Kovalev statutului de tiin autonom.

Este un curs care permite iniierea, clarificarea i fundamentarea unor noiuni de baz ale psihologiei ca tiin.

ca normă de viziune

Coninut n acest curs vor fi studiate diferite concepii despre psihologie, ntr-o abordare istoric. Obiectivele cursului Cursul de istorie a psihologiei nvmnt la distan i propune : a. Cerine : 1. Sufletul n gndirea filosofilor din antichitate i Evul Mediu 1. Concepia despre suflet la grecii antici : Socrate, Platon, Aristotel 2. Relaia dintre credin i raiune, nelegerea sufletului i a spiritului n Evul Mediu : Sf. Augustin din Hippoma, Sf.

Toma dAquino, Sf. Renatere, raionalism i empirism 3. Omul renascentist i cunoaterea din perspectiv raionalist 3a. Profilul de personalitate al omului renascentist 3b. Raionalismul francez : Ren Descartes 3c.

Arhive de blog

Raionalismul extrem al lui Baruch Spinoza 3d. Monadologia lui Gottfried W. Leibniz 3e. Neoraionalismul 4. Empirismul clasic englez 4a. Precursorii empirismului : Francis Bacon, Thomas Hobbes 4b.

Istoria Psihologiei

Concepia senzualist a lui John Locke 4c. Senzualismul subiectivist al lui George Berkeley 4d. Neoempirismul sau pozitivismul 5.

dacă viziunea este 0 este câte dioptrii

Raionalismul absolut i transcendental kantian i hegelian 5a. Idealismul transcendental al lui Immanuel Kant 5b.

Istoria Psihologiei [PDF|TXT]

Fenomenologia spiritului i autodevenirea Ideii absolute la G. Hegel 5c. Raiunea inimii la Blaise Pascal 6b. Intuiionismul bergsonian 7. Naterea psihologiei ca tiin. Asociaionism vs.

Introspecionism vs.

Istoria Psihologiei | PDF

Apariia psihologiei tiinifice 8a. Naterea psihologiei din fizic i fiziologie : psihofizica i psihofiziologia 8b. Asociaionismul J. Herbart n opoziie cu gestaltismul W. Khler, Max Wertheimer 8c. Structuralismul genetic i structura obiectiv 9.

Introspecionismul n opoziie cu psihologia obiectiv 9a. Introspecionismul ortodoxal W. Wundt i introspecia experimental 4 a colii de la Wrzburg O. Klpe 9b.

Istoria Psihologiei Universale | PDF

Behaviorismul clasic J. Watson i neobehaviorismul C. Hull i E. Tolman 9c. Reflexologia rus I. Secenov, I. Deschiderile psihanalizei freudiene n psihologia modern Virtuile i limitele psihanalizei freudiene 10b.

Deschiderile freudismului 10c.

Previziunile Inspaimantatoare Ale Marilor Profeti Despre Schimbarile Apocaliptice

Psihologia analitic a lui Jung n actualitate Neofreudismul respinge pansexualismul 11a. Psihologia individual Alfred Adler.

Dictate în limba rusă. Clasa a II-a De ce ne place să ne atingem? De ce ne place să ne atingem? Psihologia dragostei și a sexului [Enciclopedie populară] Shcherbatykh Yuri Viktorovich Atingere Atingere Un bărbat îndrăgostit poate să-l privească pe alesul său ore întregi și să-i asculte vocea, dar totuși cea mai mare plăcere îi este adusă prin atingerea iubitei sale femei.

Sullivan i psihanaliza existenial Jean Paul Sartre, R. Lipot Szondi 11c. Curente i coli moderne i contemporane Curente i paradigme contemporane 12a.

Istoria Psihologiei Universale

Psiholgia conduitei Pierre Janet 12b. Vgotskicoala vienez i coala de la Zrich. Guilfordpsihologia personaei G. Allport, G. Kellypsihologia inteligenei i creativitii J. Guilford, R. Cattell etc.

scăderea vederii după o comotie cerebrală

Rostul su este de a familiariza studentul cu anumite teorii i concepte viziune mandala o pondere deosebit n crearea psihologiei ca tiin. Obiective La sfritulacestei prelegeri, studentul ID va putea : s aib onelegere mai larg a diferitelor concepte i teorii filosofice de relevan pentru ntemeierea psihologiei ca tiin ; s dobndeasc abilitatea de a folosi corect din punct de vedere teoretic concepte i raionamente ce in de psihologie ca disciplin autonom de studiu ; Coninut i tematizare 1.

Concepia despre suflet la grecii antici : Socrate, Platon i Aristotel 2.

verificarea acuității vizuale

Relaia dintre credin i raiune, nelegerea sufletului i spiritului n Evul Mediu : Sf. Augustin din Hippona, Sf. Bonaventura Recapitulare 1. Concepia despre suflet la grecii antici : Socrate, Platon i Aristotel 1a. Concepia autonomist despre om la Socrate Simulatoarele de viziune ale lui Kovalev Socrate a considerat, spre deosebire de predecesorii si, c obiectul filosofiei nu trebuie s fie natura, ci omul.

Mai mult, el a venit cu descoperirea omului ca pur contiin de sine contiina socratic este gndire care gndete i care este gndit. Socrate poate fi considerat primul mare psiholog din istorie.