Ochelari, Lentile de contact, Consultatii

Selectivitatea vederii

Cum este adaptat percepia senzorial la natura stimulului? Prin aceast particularitate a reflectrii percepia asigur o cunoatere senzorial de un grad superior.

Testul rosu-verde | Ochelari, Lentile de contact, Consultatii

Percepia apare ca rezultat al aciunii unui stimul complex, care n mod obiniut acioneaz concomitent asupra mai multor analizatori. Fazele de excitaie din scoara cerebral aprute sub aciunea diferitelor nsuiri ale stimulului complex, se leag ntre ele, altfel spus, are loc un fenomen de integrare cortical a informaiilor senzoriale, fenomen care va sta la baza constituirii imaginii integrale a obiectului reflectat.

Aceast sintez cortical superioar permite deosebirea selectivitatea vederii dup o totalitate de nsuiri i totodat i creaz omului posibilitatea de a rspunde la stimuli selectivitatea vederii ca la un ntreg.

boli de inimă și vedere încețoșată Vederea lui Kalinin

Dac la un om se tulbur legturile corticale ca efect al unor condiii patologice ale scoarei, atunci el va auzi sunete, far perceperea cuvintelor, va vedea forme colorate fr perceap un tablou ntreg etc.

Cum se coreleaz aciunea legii pragurilor senzoriale absolute i difereniale cu legea semnificaiei?

Свежие комментарии

Legea pragurilor senzoriale presupune c un anumit excitant produce o selectivitatea vederii numai dac are o anumit intensitate, dac depete un anumit prag pragul minimal absolut. S-a demonstrat c exist i un prag absolut maxim, definit ca cea mai mare cantitate de stimul care mai determin nc o senzaie specific.

Valoarea selectivitatea vederii a pragurilor este stabilit statistic; unele persoane pot avea un prag mai mic, deci o sensibilitate mai mare, altele un prag mai mare i deci o sensibilitate mai sczut.

Cantitatea minim de stimul care adugat la stimularea iniial determin o nou senzaie se numete prag diferenial.

Свежие записи

La realizarea oricrei senzaii toate legile acioneaz corelat. Tot ce are semnificaie pentru om se selectivitatea vederii n cmpul su perceptiv contrazicnd, astfel, o lege a fizicii privind relaia dintre mrimea cauzei i mrimea efectului. Ceea ce este perceput este semnificativ dac se leag de trebuinele, interesele, scopurile, ateptrile omului.

restabilirea vederii cele mai bune rețete activitate internă cu deficiențe de vedere

Acel obiect care este semnificativ, chiar dac este mai slab printre altele mai evidente, se impune i este mai bine perceput. Cutai noi exemple de interaciune a analizatorilor.

Testul ZEISS online de verificare a vederii

Robu M. Mihaela TO I Sensibilitatea unui organ senzorial se modific nu numai unei stimulri specifice lui, ci i prin excitarea altui organ senzorial, fenomen dovedind existena unei interaciuni ntre diversele simuri. S-a demonstrat c sunetul constant al unui diapazon este auzit mai tare cnd, simultan, se aprinde o lumin i mai slab cnd ea se stinge.

Rezultatele selectării dosarelor de înscriere la concurs sunt prezentate mai jos. Psihicul reprezinta o organizare sistemica, ce include 4 mari categorii de mecanisme psihice: mecanismele informational-operationale, mecanismele psihice stimulator-energizante, mecanismele psihice reglatorii si. Printre cauzele reduse ale vederii, medicii observă de asemenea selectivitatea copiilor în produsele alimentare.

Sensibilitatea vederii crepusculare crete cnd ne tergem faa i gtul cu ap rece excitarea simului termiccnd mestecm tablete dulci-acrioare stimulare gustativ i cnd ne form respiraia influena interoceptorilor. Interaciunea nu are drept efect numai creterea sensibilitii, ci i scderea ei, dac excitanii au o mare intensitate.

Încărcat de

Sunetele slabe produc o cretere a sensibilitii vizuale, dar cele puternice cauzeaz o scdere a ei. De aceea vorbim de sunete catifelate, ascuite sau subiride culori dulci, calde sau selectivitatea vederii. Un alt fenomen de interaciune senzorial l constituie aa-numita sinestezie: cnd un stimul acioneaz asupra unui receptor, el poate produce, n acelai timp, i senzaii caracteristice unui alt analizator.

Sinestezii frecvente sunt ntre vz i auz. Sinestezia pare a fi o premis a dotaiei artistice.

  1. Mi-am revenit la vedere 100
  2. Zhdanov vg 1. recuperare a vederii

De ce sensibilitatea auditiv are o mai slab adaptare? Sensibilitatea unui organ senzorial nu rmne constant.

Majoritatea organelor senzoriale i modific sensibilitatea n raport cu intensitatea stimulilor ce acioneaz asupra lor, fenomen denumit adaptare.

Cea mai slab adaptare se observ la auz i la durere.

Selectivitatea vederii, Suport de Curs Psihologia Vederii

Aparenta slbire a unui sunet este efectul deplasrii ateniei, nu al adaptrii; de asemenea, o durere acut nu descrete dect dac diminueaz nsi cauza ei. Explicaia poate fi legat de aprarea organismului: dac ne-am putea adapta la durere, am ignora selectivitatea vederii selectivitatea vederii i nu am reaciona n sensul de a ndeprta cauza acesteia.

Similar, dac ar funciona adaptarea la senzaiile auditive, ne-am supune organul senzorial responsabil pentru auz la traume care ar afecta grav funcionarea auzului.

viziunea se așează pe nervi care a redat el însuși vederea

Auzul are la baz un complex organ senzorial, format din urechea extern, urechea medie i urechea intern. Partea sensibil la sunete este constituit din melcul membranos aflat n interiorul melcului osos al urechii interne.

Ochiul uman — sistem cu aberaţii optice În cabinetul de testare a vederii, pe parcursul procedurii, vi s-a prezentat un test cu un careu jumătate roşu şi jumătate verde testul bicromaticpe fiecare culoare fiind imprimate caractere negre, şi aţi fost întrebat pe care culoare se văd caracterele mai bine conturate. Majoritatea pacienţilor consideră că testul este de vedere a culorilor. Concluzia este greşită.

Peretele melcului membranos formeaz membrana bazilar, care se compune din 50 de fibre de lungime descresctoare i e n relaie cu organul lui Corti, ce conine celule senzoriale auditive. Urechea percepe vibraiile provocate de sunete, iar o expunere excesiv la vibraii sunete puternice poate produce chiar pierderea auzului. Care este rolul senzaiilor chinestezice n realizarea diferitelor modaliti senzoriale? Mihaela TO I a.