Optică - Wikipedia

Punct de vedere optic. Instrument optic

Culoarea corpurilor și absorbția luminii Materiale necesare: corpuri opace colorate, corpuri transparente colorate, sursă de lumină albă Soare, lanternă. Modul de lucru Partea 1 : Luminează un corp opac colorat.

punct de vedere optic dispozitive pentru corectarea vederii și protecția ochilor

Ce observi? Corpul opac colorat împrăștie culoarea lui și absorbe toate celelalte culori. Modul de lucru Partea 2 : Luminează un corp transparent colorat.

punct de vedere optic care este viziunea lui Yuri Vlasov

Corpul transparent colorat lasă să treacă prin el numai culoarea sa, restul culorilor le absoarbe. Experiment 5. De ce se schimbă culoarea cerului? Materiale necesare: vas mare din sticlă transparent, lanternă, apă, lapte. Modul de lucru Partea 1 : Umple vasul cu apă și adaugă câteva picături de lapte. Luminează suprafața apei de sus și privește deasupra apei.

Apa luminată și privită de sus are culoare albăstruie.

punct de vedere optic viziune telescopică la oameni

Modul de lucru Partea 2 : Luminează apa din vas pe un perete lateral și privește apa din partea opusă lanternei. Ce culoare are apa? Apa luminată lateral are culoare rozalie-portocalie. Concluzia experimentului: Cerul își schimbă culoarea deoarece lumina este dispersată de aerul atmosferic în mod diferit în funcție de poziția Soarelul pe bolta cerească.

Când Soarele este sus pe cer la orele amieziiel apare alb strălucitor și cerul este albastru când este senin. Când Soarele este aproape de linia orizontului la răsărit punct de vedere optic la apusel apare roșu și cerul este roz, roșu, portocaliu doar aceste culori sunt împrăștiate de aer din tot spectrul de culori.

Articol principal: Istoria opticii. Lumina este agentul fizic care impresionează ochiulși prin aceasta poate fi văzută. Natura luminii și structura ei au constituit o preocupare a omului din cele mai vechi timpuri. Datorită mijloacelor aproape inexistente de cercetare a luminii, diversele ipoteze privind lumina au fost multă vreme speculative. Mai precise au fost legile propagării luminii, conform cărora, de exemplu, ea se propagă în linie dreaptă.

Principiile propagării luminii. Rază de lumină. Fascicul de lumină. Optica geometrică studiază legile propagării luminii și formarea imaginilor obiectelor în diferite sisteme optice oglinzi, lentile etc.

Ochiul Uman Instrument Optic

Experiment 6. Cum se propagă lumina? Materiale necesare: lanternă, corp. Luminează cu lanterna un pieptene. La ieşirea din pieptene lumina apare sub formă de linii drepte, intercalate cu linii întunecate. Concluzia experimentului: La ieşirea din pieptene lumina apare sub formă de linii drepte. Unde sunt dinţii pieptenului se formează umbra lor, deoarece lumina nu poate să-şi schimbe direcţia de propagare pentru a ocoli obstacolele.

Deci, lumina se propagă în linie dreaptă. Observație Chiar dacă lumina se propagă pe o anumită direcție în ambele sensuri, noi îi punem săgeată pentru a-i arăta sensul de punct de vedere optic care ne interesează. Experiment 7. Principiul independenței razelor de lumină Materiale necesare: 2 lasere. Nu îndrepta lumina laserului spre ochi! Modul de lucru: Așază cele două lasere pe masă astfel încât razele lor să se intersecteze. Ce se întâmplă cu direcția celor două raze după intersecția lor?

Observație După intersecția razelor de lumină, ele își continuă drumul în linie dreaptă. Concluzia experimentului: Propagarea unei raze de lumină este independentă de propagarea altor raze. Principiile opticii geometrice I. Reflexia luminii.

Sunteți pe pagina 1din 6 Căutați în document Din punct de vedere anatomic, ochiul este, după cum se ştie, un organ deosebit de complex, servind la transformarea imaginilor geometrice ale corpurilor în senzaţii vizuale. Privind însă numai din punctul de vedere al opticii geometrice, el constituie un sistem optic format din trei medii transparente: umoarea apoasă, cristalinul şi umoarea sticloasă sau vitroasă : Ochii sunt oganele văzului. Putem vedea obiectele pentru că razele solare sunt reflectate de acestea şi intră in ochi. Celulele fotosensibile din fundul ochilor trimit informaţiile la creier, care le interpretează ca imagini.

Legile reflexiei. Experiment Materiale necesare: oglindă plană, raportor, laser. Atenție Nu îndrepta lumina laserului spre ochi! Modul de lucru: Aşază oglinda pe verticală.

La baza oglinzii poziţionează pe orizontală pe podea raportorul, având punctul 0 la mijlocul punct de vedere optic. Trimite fasciculul laser sub un anumit unghi pe oglindă, în punctul zero laserul se aşează şi el tot pe podea, înclinându-i puţin vârful pentru a vizualiza raza reflectată. Aşază rigla pe direcţia razei reflectate de oglindă şi citeşte unghiul de reflexie. Observație Unghiul sub care se trimite spre oglindă fasciculul iniţial unghi de incidență este egal cu unghiul sub care se întoarce lumina unghi de reflexie faţă de normală.

Concluzia experimentului: Lumina se reflectă cu acelaşi unghi unghi de reflexie cu care raza iniţială a ajuns la oglindă unghi de incidenţă. Pe o suprafaţă şlefuită cum este oglindalumina se reflectă în mod ordonat, respectând această lege. Definiție Reflexia luminii este fenomenul în care lumina se întoarce în primul mediu, cu schimbarea direcţiei de propagare, atunci când ea întâlneşte un alt mediu suprafaţa de separare dintre două medii optice diferite.

Legile reflexiei Raza incidentă, normala și raza reflectată sunt coplanare aparțin aceluiași plan. Legile reflexiei Unghiul de incidență i este egal cu unghiul de reflexie r. Observație Când raza de lumină cade perpendicular pe suprafața de separare, raza reflectată se întoarce în primul mediu pe același drum, adică este singurul caz când nu își schimbă direcția de propagare. Aplicarea legilor reflexiei Pentru a desena raza care suferă fenomenul de reflexie raza reflectată trebuie să parcurgem următoarele etape: Desenăm suprafața de separare dintre cele două medii diferite și le notăm.

Oglinzile — aplicații ale reflexiei luminii. Observație Imaginea obiectului im ob se formează în oglindă prin fenomenul de reflexie, respectând legile acesteia. Dacă oglinda nu este netedă nu este bine șlefuită are loc o reflexie difuză a luminii reflexie dezordonată și nu se formează imaginea obiectului.

Oglinzile se obțin prin depunerea unui strat subțire de metal argint sau aluminiu pe o suprafață de sticlă obișnuită sau de cristal.

Atenție Acest experiment se efectuează numai de către profesori! Clasificarea oglinzilor 1 Oglinzile plane au suprafața plană dreaptă și sunt cele pe care le avem cu toții acasă și în care ne uităm zilnic. Clasificarea oglinzilor 2 Oglinzi sferice care la rândul lor sunt de două feluri: a Oglinzile concave reflectă cu partea interioară, scobită a suprafeței sferice adică au partea lucioasă pe partea interioară a sferei. Ele transformă un fascicul de lumină paralel într-unul convergent. Aplicații ale oglinzilor concave în cosmetică la machiat, la pensat ; - refacerea vederii afectate construcţia reflectoarelor lanterne ; oglinzi stomatologice.

Clasificarea oglinzilor b Oglinzile convexe reflectă cu partea exterioară, bombată a punct de vedere optic sferice adică au partea lucioasă pe partea exterioară a sferei. Ele transformă un fascicul de lumină paralel într-unul divergent. Aplicații ale oglinzilor convexe Ele sunt folosite ca oglinzi retrovizoare deoarece dau o vedere amplă a zonei din spatele lor. Aplicație a fenomenului de reflexie Formarea imaginii unui obiect într-o oglindă plană : Se desenează oglinda plană pe verticală.

Se trasează prin mijlocul oglinzii axa optică principală, perpendiculară pe oglindă pe orizontală. Se desenează obiectul AB sub forma unui segment cu săgeată, în fața oglinzii. Se duce prima rază din vârful obiectului B perpendiculară pe oglindă și se prelungește punctată în spatele oglinzii fiind perpendiculară pe suprafața oglinzii nu își schimbă direcția de propagare când se reflectă.

Punctul de intersecție al lor se notează cu B', punct de vedere optic reprezintă vârful imaginii obiectului în oglindă.

  1. In figura de mai sus am luat o singura raza din acest fascicul si anume de-a lungul axei optice principale.
  2. Проводник-то наш здесь ведь уже бывал.

Din punctul B' se duce perpendiculară pe axa optică principală, iar rinocer slabă vedere perpendicularei se notează cu A' și reprezintă baza imaginii obiectului în oglindă. Se pune vârful săgeții în B'. Caracterizarea imaginii A'B' obiectului în oglinda plană : Im. A'B' este la fel de mare ca ob.

Este dreaptă.

Instrument optic

Imaginea este viziune nouă Novopolotsk, deoarece se formează la intersecția prelungirilor razelor reflectate ea nu poate fi prinsă pe ecran sau film foto. AB și im. A'B' sunt simetrice față de oglindă imaginea se formează în spatele oglinzii, la aceeaşi distanţă faţă de oglindă ca şi obiectul.

Extindere: Aplicații ale legilor reflexiei luminii punct de vedere optic tehnologie Aplicații Oglinzile a căror funcționare se bazează pe legile reflexiei, au numeroase aplicații în tehnologie: 1 Televizor LCD cu cristale lichide are în componența sa o oglindă reflectorizantă.

  • Ochiul - Aparat optic referat
  • Optică - Wikipedia
  • Instrument optic - Wikipedia
  • Chili pentru viziune
  • Ochiul Uman Instrument Optic | PDF

Ele reflectă lumina către un absorbant ce încălzește apa dintr-un cazan ce produce abur sub presiune. De la lansarea lui în a devenit unul dintre cele mai importante instrumente din istoria astronomiei. Cu el astronomii au făcut numeroase observații, care au dus la importante descoperiri în astrofizică. Experiment 9. Cum construim un periscop Materiale necesare: 2 oglinzi plane, carton, echer dreptunghic isoscel,cuțit, foarfece, scotch Atenție Atenție la manipularea cuțitului, foarfecelor și a celor două oglinzi de sticlă!

Modul de lucru: Decupează dintr-un carton un dreptunghi.

  • Este posibil să simulăm o vedere slabă

Marchează cu ajutorul echerului pozițiile celor două oglinzi, astfel încât să aibă o înclinare de 45° față de marginile de jos, respectiv de punct de vedere optic a cartonului. Decupează cu cuțitul și cu foarfeca locul unde vei plasa oglinzile, respectiv două dreptungiuri prin cel de jos vei privi, iar prin cel de sus intră lumina.

Aşază oglinzile în lăcașele decupate și prinde cu scotch periscopul. Privește prin fereastra de jos a periscopului.

punct de vedere optic cine are miopie minus 20

Privind prin fanta de jos văd obiectele aflate la nivelul fantei de sus. În domeniul naval periscopul este folosit de submarine pentru a da posibilitatea acestora să supravegheze situația de la suprafața apei, fără a fi văzut.

Refracția luminii III. Indicele de refracție În vid lumina se propagă cu viteza de Cu "v" notăm viteza luminii în celelalte medii substanțe transparente. În alte medii viteza de propagare a luminii este mai mică. Deci lumina își schimbă viteza de propagare în funcție de mediul traversat. Viteza luminii este cea mai mare viteză cunoscută până acum.

Dacă am reuși să ne deplasăm cu viteza luminii, într-o secundă am ajunge în America și ne-am și întoarce, adică ne-am putea teleporta.

III. FENOMENE OPTICE

Dar suntem încă departe de acestă viteză. Cea mai mare viteză este a unei rachete cosmice, care pentru a se desprinde de gravitația Pământului are o viteză de Indicele de refracție notat cu n al unui mediu transparent este dat de raportul dintre viteza luminii în vid c și viteza luminii în mediul repectiv v. Observați că indicele de refracție nu are unitate de măsură, spunem că este o mărime adimensională, deoarece este raportul a 2 mărimi identice viteze și se simplifică unitățile lor de măsură.

Indicele de refracție este o constantă de material, care se ia dintr-un tabel, fiind specific fiecărei substanțe transparente vezi tabelul de mai jos. Problemă model 1 Să se calculeze indicele de refracție al apei, știind că viteza de punct de vedere optic a luminii prin apă este Voi trebuie să știți pe dinafară numai viteza luminii în vid. Scriem datele problemei:.

punct de vedere optic cauzele vederii slabe