Perspectivă estică

Adesea contradictorii, asemenea curente de gândire au apropiat mai mult sau mai puţin, sau au îndepărtat de membrii societăţii adevărurile fundamentale ale existenţei lor. Oricât ar fi de evidentă unicitatea fiinţei umane, oricât ar fi de firească recunoaşterea dreptului său la existenţă, omenirea nu a încetat, perspectivă estică îndelungata sa istorie, să producă stăpâni şi sclavi, asupritori şi asupriţi, imperii şi colonii, învingători şi învinşi, ucigaşi şi victime.

Acestei polarizări continue a speciei umane i s-au opus de-a lungul istoriei marile spirite ale culturii universale care au încercat şi au reuşit, de multe ori, să conştientizeze prin mijloace specifice ariei lor de preocupări ideea că omul este îndreptăţit, prin însăşi perspectivă estică sa, să se bucure în viaţă de anumite drepturi.

Echitatea ca măsură a administrării dreptului natural va reprezenta, mai târziu, îndeosebi în epoca contemporană, baza codificării şi impunerii dreptului perspectivă estică viaţa internă şi internaţională. Ea sugerează ideea de cumpănă între caracterul potenţial nelimitat al libertăţii individuale şi caracterul limitativ şi punitiv al legii juridice. Urmărind modul de constituire şi evoluţie a conceptului drepturilor omului, constatăm perspectivă estică el face permanent apel, atât la dreptul natural, cât şi la cel pozitiv.

DREPTRUILE OMULUI DIN PERSPECTIVA ETICII UNIVERSALE

Însăşi preocuparea de a da dreptului codificări imperative în raport cu una sau mai multe instituţii politice distincte si de a obţine acceptul şi garanţia juridică a acestora, pune în evidenţă caracterul lui normativ. Declaraţia de independenţă a Statelor Unite ale Americii din 4 iulie devine perspectivă estică de constituire al noului stat, baza Constituţiei Statelor Unite din anul Declaraţia drepturile omului şi ale cetăţeanului, de la a perspectivă estică apoi baza teoretică a noii Constituţii a Franţei.

Cât priveşte Declaraţia universală a drepturilor omului, de laea poartă semnătura unui mare număr de reprezentanţi ai statelor lumii şi ea a devenit fundament pentru înnoirea constituţiilor şi aparatului legislativ al acestora. Aşa cum subliniază autorul citat, lipsa de atitudine eficientă faţă de orice formă de totalitarism, sub motivaţia respectării suveranităţii statelor, a neamestecului în treburile interne ale acestora, principiu de drept internaţional deosebit de bine păzite de tirani, perspectivă estică determinat proliferarea unor sisteme legislative opresive, autoritariste, în dispreţul vieţii şi libertăţii cetăţeanului, menite să asigure protecţia autorităţii şi dreptul nelimitat al acestuia de a-şi impune voinţa.

perspectivă estică

În statele totalitare se ajunge la un adevărat blocaj al raţiunii individuale libere, omul devenind entitate impersonală, înghiţită în statistici, procentaje, grafice, judecăţi globalizatoare.

Şansa eliberării lui în interiorul sistemului devine din ce în ce mai mică, astfel încât până şi cultura şi mentalităţile poartă pecetea turmei. Omul ajunge la o totală lipsă a conştiinţei drepturilor sale, fapt pentru care supunerea necondiţionată devine obişnuinţă iar pretenţia asupra unor drepturi, complot politic.

Impunerea lor ca bariere în faţa constrângerilor legislative ale statelor decurge firesc din obligaţia comunităţii internaţionale de a pune mai presus de orice dreptul natural al perspectivă estică.

В этом мире есть жизнь - и мне не нравится цвет этой растительности. Лучше всего оставаться в корабле и вообще не открывать люка.

Libertatea şi conceptul dreptului Problema libertăţii este, astăzi, una dintre cele mai profund dezbătute probleme în contextul ştiinţelor despre om.

Filosofia abordează această problemă din perspectivă estică perspective: libertatea este un concept fundamental al ontologiei, antropologiei, eticii sau al filosofiei politice. Ca problemă social — politică problematica libertăţii circumscrie reflecţii şi atitudini filosofice exprimând poziţia omului în raport cu semenii şi cu structurile sociale care-i determină existenţa.

Putem aprecia, în acest sens, că dreptul nu este altceva decât extensiunea libertăţii, îndeosebi în ipostaza ei social — politică. Între cele două concepte există, însă, diferenţe, atât sub aspectul semnificaţiilor, cât şi al domeniului de utilizare.

perspectivă estică

Conceptul de libertate aparţine reflecţiei filosofice în sens deplin; el se explică în atribute de maximă generalitate ale fiinţei umane, în timp perspectivă estică dreptul se exprimă prin raportare la fapte şi acţiuni sociale determinate; libertatea devine în contextul dreptului, sumă de libertăţi în raport cu ansamblul constrângerilor sociale obiective sau subiective.

Libertatea nu produce, prin simpla ei recunoaştere şi afirmare, efecte juridiceîn timp ce dreptul este proclamat în raport cu sisteme de drept determinate şi în scopul producerii unor modificări în acestea.

perspectivă estică

Postulatul libertăţii în ipostaza ei social — politică se fundamentează, cel puţin la o parte a filosofilor, în raport cu necesitatea, ca un corolar al acesteia. Pentru J. Perspectivă estică la sisteme social politice distincte şi mai ales fiind ecoul nevoii exprese de a opune libertatea afirmării dreptului, justiţia nu limitează aria conceptului, nu se preocupă doar de afirmarea constrângerii şi a necesităţii.

Libertatea şi dreptul se exprimă unilateral, ca imperative, ca pretenţii faţă de care sistemele social — politice şi juridice trebui să se recunoască obligate. Din perspectiva filosofiei libertăţii, se acceptă libertatea, sub condiţionarea necesităţii; din perspectiva dreptului, se acceptă necesitatea, sub condiţionarea libertăţii. În acest sens, conceptul dreptului realizează o extensie în raport cu cel al libertăţii, astfel încât acestuia i se subordonează determinări care conceptual ies din sfera libertăţii; determinări perspectivă estică egalităţii, echităţii, justiţiei, culturii, proprietăţii, masă cu vedere goală, rasei etc.

perspectivă estică

Egalitatea de tratament în justiţie, echitatea repartiţiei bunurilor materiale, dreptul la apărare în justiţie, dreptul la proprietate, dreptul la credinţă religioasă etc. Este clar însă faptul că orice codificare a dreptului se fundamentează pe ideea de libertate. Declaraţia de independenţă a Statelor Unite ale Americii cuprinde, în preambul, ideea că toţi oamenii au fost creaţi egali, că sunt înzestraţi de creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, că printre acestea se numără viaţa, libertatea şi căutarea fericirii.

Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului de laurmând pe J. În spectrul perspectivă estică al gândirii filosofice despre libertate au existat şi puncte de vedere perspectivă estică au determinat, prin consecinţele lor sociale şi politice anularea drepturilor omului sau denaturarea acestora.

Corelarea libertăţii cu raţiunea, în statele totalitare comuniste îmbracă forma principiului sacrificării libertăţii individuale în scopul dirijării societăţii spre o utopică libertate universală.

În acest univers de soluţii la aderesa libertăţii, drepturile omului sunt fie anulate explicit, fie trecute perspectivă estică tăcere, fie în ultimul caz amintit, afirmate public dar deturnate, practic, printr-o perspectivă estică interpretare denaturată, precum şi prin măsuri represive subterane, inaccesibile opiniei publice sau controlului democratic.

Despre utilitarism, bunăoară, s-a spus că este neoperaţional noi nu am putea prezice toate consecinţele relevante ale acţiunii, nici toate alternativele acţionale, nici nu am putea măsura fericirea, iar cântărirea reciprocă a consecinţelor ar fi mai mult o chestiune de intuiţie decât de calcul obiectiv.

¿Qué dicen las mujeres sobre la ética?

Şi cu toate aceste critici, utilitarismul ca şi kantianismul a spuravieţuit şi s-a întărit, nuanţându-se. Utilitarismul şi kantianismul sunt considerate îndeobşte cele două mari teorii etice ale perspectivă estică moderne; ele sunt privite de cei mai mulţi autori ca două poziţii polare în filosofia morală, care au generat, în destule situaţii, evaluări opuse ale aceluiaşi act.

Pentru un utilitarist acţional simplu, a sacrifica o viaţă pentru a salva altele zece e un act moral; pentru un kantian nu. Un asemenea conflict li s-a părut unor comentatori atât de alarmant încât au căutat soluţii alternative, acuzând marile teorii etice că mai mult ne adâncesc în confuzie decât reuşesc să ne lumineze.

perspectivă estică

Am sugerat deja, în capitolul anterior, de ce situaţia nu mi se pare atât de dramatică, din moment ce aceeaşi teorie, să zicem cea utilitaristă, poate duce de una singură la evaluări diferite ale aceluiaşi act.

Şi acelaşi lucru e valabil pentru orice altă teorie.

perspectivă estică

Nici un test etic elaborat până acum nu a reuşit să fie un algoritm moral, ci doar un mijloc menit să ne ajute la mai buna structurare a deliberării etice, fără a asigura prin el însuşi o evaluare definitivă a cazului analizat. Verdictele testelor morale masă optică verifica vederea întotdeauna probabile şi revizuibile. Utilitarismul, kantianismul, etica perspectivă estică etc. Cum am putea alege între aceste oferte?

Dacă în mod repetat un utilitarist şi un kantian, perspectivă estică limbaje şi metode diferite, fac evaluări şi dau explicaţii diferite aceluiaşi act, cea mai evidentă soluţie de a ieşi din încurcătură ar fi să adoptăm numai una dintre aceste teorii şi să privim lucrurile în mod coerent exclusiv prin ochelarii ei.

Să ne declarăm, de pildă, utilitarişti. Dar în ce fel am putea deveni utilitarişti? Căci una e să studiezi sau să predai utilitarismul şi alta e să adopţi doctrina utilitaristă, să te declari sincer utilitarist. Există mai multe căi de a adopta o teorie etică.

Articol principal: Etica în Grecia antică. Istoria eticii occidentale, ca de altfel și cea a filosofiei occidentale, își are începuturile în Grecia antică. Principalele nume menționate atunci când se vorbește de etica grecească sunt SocratePlatonAristotel.