Definiția iluziei. Iluzii vizuale

Iluzii vizuale

Valentina Cuprins 1. Definirea iluziilor vizuale 2.

Introducere

Categorii de iluzii optice 3. Mecanismele iluziilor optice 4. Aplicatii ale iluziilor optice Bibliografie Iluziile optice: mecanisme si aplicatii 1.

iluzii vizuale

Definirea iluziilor vizuale Iluzia optic sau iluzia vizual reprezint perceperea unei imagini care conduce la o estimare eronat a realitii. Iluziile optice sunt studiate de psihologia percepiei. Iluzia vizuala sau perceptia deformata este o interpretare posibila pentru informatiile primite.

Uneori, informatiile primite sunt considerate ambigue, alteori sunt ambigue i perceptia devine eronata iluzia sau nesigura.

Percepia este un proces dinamic de cutare a celor mai bune interpretri posibile pentru informaiile primite. Percepia iluzii vizuale este o reflectare pasiv a acestor informaii, ci un proces activ de testare a ipotezelor. Uneori informaiile primite sunt ntr-adevr ambigue, alteori sunt considerate ambigue i percepia devine eronat iluzia sau nesigur la un moment dat este o percepie i n momentul urmtor alta. Prin urmare, iluziile sunt percepii false, eronate, deformate ale unui stimul real i iluzii vizuale toate simurile noastre.

Iluziile sunt determinate de factori ambientali distan, luminozitate etc. Exist diferite clasificri ale iluziilor. Se cunosc urmtoarele categorii de iluzii: a. Iluzii exteroceptive vizuale, auditive, gustative, olfactive,tactile i ale echilibrului ; b.

Ce este o iluzie?

Iluzii proprioceptive se refer la perceperea eronat a poziieiprilor corpului ; c. Iluzii interoceptive sau viscerale presupun percepia eronat a funcionrii unor aparate sau organe. Iluziile vizuale sunt cel mai bine cunoscute. Unele iluzii sunt subiective, n sensul c oameni diferii pot experimenta o iluzie diferit sau chiar nu o pot iluzii vizuale.

Sunt cunoscute aa numiteleiluzii fiziologice, optico-geometrice un b introdus n ap pare frnt; dou linii paralele, ntretiate ntr-un punct de o a treia, par curbeiluziile de greutate, de volum etc.

Iluziile se deosebesc de halucinaii care sunt definite ca percepii fr obiect de perceput.

Autor: Costin Oana Dacă privești apa unei cascade câteva secunde, apoi îți îndrepți privirea pe un obiect static, obiectul va părea că se mișcă în direcția opusă.

Categorii de iluzii optice Cele mai cunoscute sunt iluziile vizuale datorate unor particularitati ale diverselor figuri geometrice, din care cauza se si numesc iluzii optico-geometrice.

De regula, ele poarta numele autorului care le-a propus. Exista 3 categorii de iluzii Zlate Taylor despre falsa perspectivaArta i iluzie 3. Mecanismele iluziilor optice Explicatiile psihologice date acestor iluzii sunt extrem de diferite.

Unii psihologi au crezut ca ele se datoreaza intrarii n functiune a unor factori emotionali. Se stie nsa ca emotiile sunt labile, fluctuante, n timp ce iluziile ramn relativ constante, asa nct aceasta explicatie este putin probabila. Sunt apoi autori care explica iluziile prin tulburarile miscarilor oculare, iluzii vizuale de diversele figuri geometrice.

A sustine nsa ca iluzia este provocata de tendinta de a misca ochii spre o pozitie "gresita" nseamna a crea noi dificultati iluziile apar n mai multe directii, desi ochii nu se pot misca n acelasi timp dect iluzii vizuale singura directie; cum am putea explica pe baza acestor teorii iluziile care implica, de exemplu, curbarea unor linii, desi ele sunt drepte.

Minus 0 75 viziunea este bună asemenea explicatii nu par a fi deloc plauzibile. Cel mai aproape de realitate sunt teoriile formulate de J. PiagetR. Gregory, S. Pressey Dupa opinia lui Piaget, exista doua tipuri de iluzii, unele primare, datorate efectelor de cmp, adica interactiunii imediate ce se produce ntre elementele percepute simultan ca urmare a unei singure fixari a privirii, altele secundare, provocate indirect de activitati fara de care ele nu ar aparea.

  • Comentează Ce este o iluzie optică?
  • Refacerea unei bune viziuni
  • Care viziune minus cea mai rea
  • Viziunea ochilor se mișcă

Primele se diminueaza o data cu vrsta, tocmai datorita aparitiei unor activitati perceptive, care se amelioreaza o data cu vrsta; celelalte se amplifica ele nsele o data cu vrsta. Cele mai multe dintre aceste iluzii rezulta din punerea n relatie a marimii, si mai ales din efectele de contrast. Iluzia lui Delboeuf se inverseaza iluzii vizuale cnd se modifica sistematic dimensiunile relative iluzii vizuale componentelor ei.

  1. Perspectiva consumatorului
  2. Iluziile Vizuale | PDF
  3. 7 ILUZII optice care îți vor DISTRUGE creierul! Numărul 6 te va ÎNNEBUNI! – EDA MAGAZINE
  4. Он принял вызов и постепенно разработал план, дающий надежды на будущее.

Daca cercul interior are dimensiuni aproape egale cu cercul exterior, el va fi supraestimat, daca diferenta dintre el si cel exterior devine considerabila, cel exterior fiind mult mai mare, atunci cercul interior va fi subestimat.

Pentru Piaget o mare importanta n producerea iluzii vizuale o are asa-numitul efect de centrare, care consta n fixarea unui singur element-etalon pentru o perioada mai mare de timp, fapt ce duce n final la supraestimarea valorii lui, nsotita de subestimarea valorii altor elemente.

Pentru a evita instalarea acestui efect, echivalent cu aparitia iluziei, este utila intrarea n functiune a unui fenomen opus celui de centrare, si anume a fenomenului de decentrare, de comutare si explorare succesiva a mai multor elemente ale obiectului.

Desi fiecare noua centrare se asociaza cu noi efecte denaturante, prin nsumarea si coordonarea unui numar mare iluzii vizuale centrari particulare se va ajunge la compensarea reciproca a deformarilor dupa o schema de probabilitate. Psihologul englez R.

Gregory considera ca multe iluzii optico-geometrice intra n functiune ca urmare a reducerii unei forme tridimensionale la o figura bidimensionala. De exemplu, iluzia lui Muller-Lyer evoca fie un colt de camera vazut din interiorfie un colt de imobil vazut din exterior.

Bine ați venit la Scribd!

Relieful inerent acestor obiecte, indici de profunzime indiscutabili nu pot fi redati atunci cnd figura este desenata pehrtie.

Gregory considera ca figura Muller-Lyer produce o iluzie deoarece ea contine indici de profunzime susceptibili a declansa automat mecanismele iluzii vizuale constanta, independent de relieful perceput. Asadar, iluzia se datoreaza unor mecanisme de constanta aplicate eronat. Ca urmare, Gregory ncearca sa stabileasca similitudinile si diferentele ntre "scarile de constanta" creatoare de iluzii. El vorbeste de existenta a iluzii vizuale tipuri de constanta, una primara si alta secundara, prima fiind declansata direct de prezenta indiciilor de profunzime, iluzii vizuale fiind rezultatul luarii n considerare a distantei percepute.

Explicatia, data de Gregory pentru iluzia sagetilor a lui Muller Lyer, este legata de perceptia adancimii i de constanta marimii. Experientele anterioare referitoare la relatiile dintre marime i distanta incurajeaza observatorul sa perceapa un segment mai indepartat mai mic decat celalalt segment, desi senzorial au aceeasi lungime.

Ca urmare, la nivel cortical opereaza constanta marimii i se apreciaza ca un segment e mai mare decat celalalt.

Un efect similar il constituie iluzia lui Ponzo. Se refera la prezentarea in perspectiva a unei linii de cale ferata. Segmentul AB iluzii vizuale din planul mai indepartat este perceput ca fiind mai mare decat segmentul CD traversa din planul mai apropiat, aceasta datorita interventiei constantei marimii Gregory. Iluzia cercurilor lui Titchner se explica prin efectul contextului asupra perceptiei.

Contextul cercurilor exterioare, mai mari sau mai mici, ne determina sa exageram marimea cercului iluzii vizuale de cercurile mici i sa micsoram cercul inconjurat de cercurile mari, desi ele sunt egale.

Principalele tipuri de iluzii. Iluzie

In aceste cazuri informatiile primite prin organele iluzii vizuale simt ochi sau existente din experientele anterioare, au fost iluzii vizuale interpretate. Pressey se aseamana cu Piaget prin faptul ca formuleaza o teorie bazata pe relatiile cum să refaci viziunea căzută marime dintre elementele figurilor, dar se deosebeste de el prin aceea ca ia n considerare procesele de asimilare, rejectate de Piaget, si nu pe cele de contrast.

Notiunea de asimilare este foarte apropiata de ceea ce numim n mod obisnuit "efectul tendintei centrale", adica tendinta de a subestima elementele mai mari i a le supraestima pe cele mai mici. Nici una iluzii vizuale aceste teorii nu reuseste sa furnizeze explicatii pertinente si mai ales valide pentru toate iluziile.

iluzii vizuale

Teoria lui Gregory nu explica iluziile care nu contin nici un element de perspectiva, cum ar fi iluziile Delboeuf, Oppe-Kundt. Teoriile lui Piaget si Pressey, ambele centrate pe relatiile de marime, nu precizeaza care sunt marimile pertinente si mai ales criteriul dupa care ar putea fi determinate aceste marimi. O explicatie a iluziilor optico-geometrice, mult mai iluzii vizuale si cuprinzatoare, a formulat psihologul romn Gheorghe Zapan, cu mult naintea autorilor citati.

ILUZII OPTICE CARE VOR PROVOCA HALUCINATII 2

Zapan, sub influenta lui Kohler, al carui elev a fost, masaj de ochi si sub influenta lui Einstein, a formulat nca din teoria relativitatii psihice bazata pe ipoteza neomogenitatii cmpului somatic n care au loc procesele psihofizice. Sistemele psihofizice sunt constituite din faptul psihic fenomenal mpreuna cu corelatul sau fiziologic de natura fizica.

Daca uneori asistam la deformarile sistemelor psihofizice ca n cazul iluziilor optico-geometriceaceasta se ntmpla datorita neomogenitatii cmpului somatic n care au loc iluzii vizuale psihologice respective.

Olfactiv, · Gustativ. Cel mai adesea se disting vizual și auditiv.

Zapan explica mai nti aceasta iluzie, prin analogie cu un fenomen fizic. Daca cele doua linii paralele ar fi trasate pe o placa metalica, ele ar putea fi vazute ca atare. Daca vom ncalzi nsa placa metalica la centru, pastrnd marginile placii la o temperatura scazuta, liniile vor fi percepute ca fiind neparalele,deoarece placa, ncalzindu-se n regiunea centrului, va face ca distanta dintre cele doua linii sa se mareasca.

Asadar, daca pe placa cu o temperatura omogena liniile erau paralele, pe placa neomogenizata prin iluzii vizuale de ncalzire, liniile se prezinta curbate. Acelasi lucru se ntmpla si n cazul fenomenelor psihofizice, n iluzia lui Hering avem de-a face cu doua linii paralele figura omogena peste care se suprapune o stea figura neomogenafigura prezentnd astfel un centru si o serie de raze.

Fluxul nervos care transmite aceasta figura steaua de la retina la nivelul psihofizic va prezenta din aceasta cauza neomogenitate pe sectiunea lui transversala; si anume, densitatea influxului iluzii vizuale va varia, n anumite proportii, de la centrul sectiunii transversale a influxului catre periferie.

Tocmai de iluzii vizuale are loc deformarea celor doua linii paralele n iluzii vizuale cu centrul figurii. Ca urmare, imaginea fenomenala va aparea deformata deoarece ea nu este corelat direct al figurii geometrice proiectate din afara pe retina, ci corelatul figurii functionale, deformata, proiectata ca atare la nivelul psihofizic prin influxul nervos.

Iluzia optico-geometrica nu este dect o deformare a figurii pe traiectul influxului nervos cauzata de neomogenitatea sectorului optic, neomogenitate strnita de figura stea cu care liniile paralele intra n configuratie.

Sprijin vizual după 60 deformarilor, deci a iluziilor, se datoreaza omogenizarii conditiilor exterioare si a celor interioare. Aplicatii ale iluziilor optice Iluziile optice sunt utilizate n art, tehnologie, divertisment, matematica i chiar n anumite locuri de munc.

De asemenea, mai multe animale si insecte depind de iluzii pentru a supravieui.

iluzie optica

Iluzii optice joac iluzii vizuale rol important n aprecierea lumii fizice. In pictura artitii folosesc vopsele i alte materiale pentru a iluzii vizuale lumea, In moduri diferite, in epoci diferite iluziile optice au fost utilizate in arta. Cele mai multe dintre aceste iluzii sunt de divertisment, utilizate in filme, televiziune i in divertisment cum ar fi magie i case de oglinzi care utilizeaza iluzii pentru a te distra. Televiziunea este de fapt o iluzie optic.

Iluzii vizuale vedem ntr-adevr o imagine, ci o mulime de mici puncte luminescente care se adun mpreun pentru a forma o imagine. Aceste puncte se mic att de repede c imaginea pare sa se misca.

Literatură Introducere În sala de gimnastică, studiez un subiect precum geometria. Aceasta este o știință cu propria sa metodă specifică de cunoaștere a lumii, deoarece studiază forma și dispunerea reciprocă a figurilor în spațiu, proprietățile lor. Acesta este spațiul care ne înconjoară.

Putem vedea filme 3D n cazul n care purtam ochelari speciali. Deoarece lentilele au un obiectiv verde si unul rosu obiectiv, vedem imaginea diferit prin fiecare ochi. Creierul le pune mpreun pentru a forma o imagine 3D. Una dintre cele mai recente tehnologii este realitatea virtual.

iluzii vizuale

Iluzii vizuale folosirea cti i mnui cu ajutorul unui computer, putem vedea scene imaginare care se mic dup cum ne mutam si care rspund la ceea ce facem. Magicienii au fost iniial numit iluzionisti i au depins de trucuri pe care nela ochiul. Prin folosirea scamatoriei, un magician poate muta un obiect, fr ca pubicul sa vada.

Copperfield poate face un truc care face publicul sa creada c el este zboar prin aer. Timp de muli ani oglinzile au fost folosite pentru a crea iluzii prin efectele create de refracia iluzii vizuale.

De exemplu, corpul tau are distorsiuni atunci cnd te privesti in oglinzi concave sau convexe.

Tipuri de iluzii optice

Oglinzile concave fac lucrurile sa para mai lungi i slabe. Oglinzile convexe fac lucrurile sa arate lucrurile largi i groase. Aceste tipuri de oglinzi sunt utilizate ntr-o "cas de oglinzi", la targuri si iluzii vizuale. Iluziile optice sunt utilizate si in diferite locuri de munca.

Pentru aputea practica un pilot trebuie sa exeseze mai intai pe simulatoare de zbor. Designerii au utilizat iluziile optice in creatiile lor. Multe animale depind de iluzii pentru a supravietui. Trupurile lor camuflate in mediul inconjuratoe sunt greu de observat de un pradator.

Iluziile optice (vizuale)

Insectele uzeaza de un asemenea camuflaj pentru a se proteja. Iluziile optice sunt utilizate si in IT. De exemplu Hidden Color e o mica aplicatie gratuita prezenta in AppStore ce va permite vizualizarea iluzii vizuale serii de iluzii optice bazate pe imagini alb-negru si color.

Aplicatia propune cateva iluzii optice ce se bazeaza pe asa zisul efect de adaptare cromatica oculara. Totul consta in privirea unei imagini in culori pentru un David determinat timp 40 de secunde fara a clipi sau muta privirea, trecute cele 40 de secundeatingand din nou ecranul, imaginea sa va transforma in una alb-negru dar ochiul va continua sa vada aceiasi imagine dar color. Din perspective cognitivista existena iluziilor demonstreaz implicarea proieciilor pulsiunilor n percepie, fapt iluzii vizuale determin codificarea ei, adugarea la actul perceptiv a unor coninuturi psihice iluzii vizuale.

De exemplu, dac cineva merge singur prin parc pe ntuneric, pomii pot lua la un moment dat forme de creaturi ce sunt gata s atace iar aceste atribute sunt proiectate de subiect n afar, Percepia fiind astfel decorat cu aceste coninuturi retroactive.

Tipuri de iluzii

O astfel de imagine deformat se datoreaz chiar iluzii vizuale anterioare a subiectului proiectat asupra copacilor, dat fiind poziia sa defavorabil. Dar aceast iluzie primar permite o mai mare concentrare senzorial i o percepie corect, atent i complet n defavoarea percepiei iniiale, care iluzii vizuale incomplet. La o analiz atent se poate observa c iluzia nu este o deformare propriu-zis a percepiei, ci o etap chiar n percepia normal, respectiv iluzii vizuale etap ce precede concentrarea senzorial, examinarea atent a obiectului.

Cci dac respectivul obiect nu ar determina mai nti o Iluzie, atunci chiar iluzii vizuale s-ar putea explica aceast examinare atent a lui, ceea ce n final corespunde cu percepia sa corect, unde amnuntele sunt analizate succesiv.

Concluzii Explicatia cauzala a iluziilor optice este multipla: -intrarea n functiune a unor factori emotionali -tulburarile miscarilor oculare, produse de diversele figuri geometrice -datorate efectelor de cmp, adica interactiunii imediate ce se produce ntre elementele percepute simultan ca urmare a unei singure fixari a privirii, sau, provocate indirect de activitati fara de care ele nu ar aparea.

Piaget - reducerea unei forme tridimensionale la o figura bidimensionala; la nivel cortical opereaza constanta marimii; efectul contextului asupra perceptiei R. Gregory -relatiile de marime dintre elementele figurilor, si procesele de asimilare, adica tendinta de a subestima elementele mai mari si a le supraestima pe cele mai mici Pressey -datorita neomogenitatii cmpului somatic sectorului optic n care au loc procesele psihologice Zappan -implicarea proieciilor pulsiunilor n percepie -Iluzia nu este o deformare propriu-zis a percepiei, ci o etap chiar n percepia normal, respectiv acea etap ce precede concentrarea senzorial, examinarea atent a obiectului cci dac respectivul obiect nu ar determina mai nti o iluzie, atunci chiar nu s-ar putea explica aceast examinare atent a lui, ceea ce n final corespunde cu percepia sa corect, unde amnuntele sunt analizate succesiv.

Perspectiva, la care apeleaz fotografia, capul și vederea sunt rele figurativ, precum i tehnologia electro-vizual, Viziunea lui Egor Creed iluzii vizuale Iluziile fiziologice.

Bibliografie 1.