Biet om de vedere

Din copilaria mea,am ramas cu amintiri placute cand coboram seara cu vitele de la pascut pe dealul Gheleleu,ma fascina multimea de luminite care apareau la poalele muntelui Vulcan. Aveam sa aflu ca erau varalnitele patruiestilor; mai precis cuptoarele de var unde se producea varul din piatra de calcar existent la fata locului.

Poate versurilea plecat motul in tara…. Bietului om ,a venit sorocul ca sotia lui sa nasca si intampinand biet om de vedere in aceasta problema, moasa comunala nemaiputand face nimic a luat hotararea sa o duca la Brad la spital cu caruta cu coviltir trasa de cal. In acea perioada in sat nu era dispensar nici linie telefonica pe fir si nici sosea asfaltata.

Soarta a fost ca cel mic s-a grabit sa vina pe lume mai repeda si in fata casei noastre, probabil din cauza zdruncinaturilor produse de caruta pe sosea.

Bietul om a oprit caruta in drum si a intrat in curte cerand ajutor. A raspuns strabunica mea care a ordonat mobilizarea, m-a trezit dimineata din somn cerand sa aduc apa, stergare prosoape din canepa si foarfece.

Operatia s- a desfasurat cu succes, pacientul viu, omul a multumit a intors caruta din drum si s-a indreptat spre casa cu un pasager in plus. Poate acel om mai traieste si acum. Amintiri din copilarie.